Radio România Cultural și Asociația ALIAT pentru Sănătate Mintală lansează proiectul comun ”Mintea noastră cea de toate zilele are nevoie de (un) ALIAT – fără prejudecăți despre sănătatea mintală a românilor”, menit să transforme sănătatea mintală dintr-un subiect tabu într-unul discutat deschis, cu informații și cifre de la specialiști, dar și cu întrebări și răspunsuri de la ascultătorii postului radio, singurul post național în FM dedicat culturii și științei.

O întâlnire săptămânală  la Radio România Cultural cu specialiștii ALIAT sm, joia, la emisiunea #Stiinta360, între 14.00-15.00, alături de Corina Negrea,  și online, pe www.radioromaniacultural.ro  – toate emisiunile sunt disponibile integral pe site-ul radio-ului.

Ne-am bucura să aflăm și părerile voastre, de ce nu, și experiențele voastre! Așadar, scrieți-ne! Pe Facebook ALIAT și Instagram Clinica ALIAT București, Radio România Cultural și Știinta360, dar și pe e-mail, la adresa stiinta360@gmail.com. Specialiștii ALIAT sm sunt aici să vă asculte și să vă răspundă!

Găsiți mai jos, în ordine cronologică descrescătoare, toate emisiunile din cadrul acestui proiect media ambițios și inovator pentru România.

Știința 360 – 24 martie 2022 – PRIMUL AJUTOR PSIHOLOGIC – CUM PUTEM AJUTA IN CAZUL UNEI CRIZE

Știința 360 – 17 martie 2022 TRAUMA – DESPRE PSIHODRAMA SI IMPORTANTA EXPRIMARII EMOTIILOR

Știința 360 – 10 martie 2022  TRAUMA – Care sunt cauzele si de ce e important sa vorbim despre ea

Știința 360 – 3 martie 2022 Cum iesim din “HAINA” depresiei

 

Știința 360 – 24 februarie 2022 – #PovestiReale Viata dupa dependenta de alcool. Ultima parte

 

Știința 360 – 17 februarie 2022 – #PovestiReale Alcoolul  – Sunt dependent de alcool, partea III

Știința 360 – 10 februarie 2022 – #PovestiReale Alcoolul – AL DOILEA  EU, PARTEA II

Știința 360 – 3 februarie 2022 – #PovestiReale Alcoolul – AL DOILEA  EU, PARTEA I

 

Știința 360 – 27 ianuarie 2022 – Ne vindecăm de dependenţa de alcool? Cât de real e riscul de recădere în adicţie?

Știința 360 – 20 ianuarie 2022 – Cum recunoaştem dependenţa de alcool şi ce soluţii avem

Știința 360 – 13 ianuarie 2022 –  Provocarea #ianuarieabstinent. Cum rezistam o luna fara alcool

IANUARIE ABSTINENT – O luna de abstinenta la alcool

O comunitate temporara de oameni care vor sa practice abstinenta la alcool pe durata lunii ianuarie. Participa daca vrei sa vezi cum e si daca o poti duce. Sfaturi si impresii pe pagina pe durata lunii ianuarie.

SUGESTII:

1. Cei care participa fac un check in pe pagina evenimentului la finalul unei zile cu “Azi am reusit. Continuu” sau “Azi n-am reusit. Continuu”, urmat de un scor de la 1 la 5, reprezentând cat de dificila a fost ziua (perioada) in mentinerea abstinentei. Sau doar scorul pentru a urmari evolutia gradului de dificultate de-a lungul timpului.

2. Sunte binevenite resursele care v-au ajutat intr-un moment dificil: filme, meme, tehnici de relaxare, de vizualizare, ganduri sau activități.

3. La finalul celor 30 de zile, scrie despre ce s-a schimbat. Daca e adevarata faza cu pielea mai tânăra, poza sau nu te credem

Știința 360 – 16 decembrie 2021 -Depresia şi povarea sărbătorilor: Cum facem sa ne fie bine

“Bravo” si “Multumesc”, cuvintele magice de sărbători. Cum facem ca bucuria sărbătorilor de iarnă să nu fie o povară. Vorbim și astăzi medicul psihiatru Mircea Moraru, de la Clinica Aliat din Bucuresti, despre ce putem face pentru a ne fi bine și cum putem să-i ajutăm pe aceia de lângă noi care au, poate, nevoie, să treacă mai ușor peste o perioadă in care fericirea pare obligatorie.

Știința 360 – 9 decembrie 2021 – Depresia – Cui cerem ajutor?

Știința 360 – 2 decembrie 2021 – Depresia: Cauze și simtome (II)

Știința 360 – 25 noiembrie 2021 – Depresie sau tristeţe?

Știința 360 – 18 noiembrie 2021 –#Povestireale. Cum se simte și se trăiește anxietatea  (partea a III-a)

Știința 360 – 11 noiembrie 2021 – #Povestireale. Cum se simte și se trăiește anxietatea  (partea a II-a)

Știința 360 – 4 noiembrie 2021 – #Povestireale. Cum se simte și se trăiește anxietatea

 

Invitat – Eugen Hriscu, psihiatru și psihoterapeut, specializat în tratarea dependențelor, Director Științific în cadrul ALIAT pentru Sănătate Mintală și Director Medical al Clinicilor ALIAT din București

Știința 360 – Emisiunea din 14 octombrie 2021 – Anxietatea, una din cele mai frecvente tulburări mintale

Anxietatea este, dupa depresie, una din cele mai frecvente tulburări mintale. Cele mai recente statistici arată că anxietatea poate afecta una din patru persoane. Invitat – Eugen Hriscu, psihiatru și psihoterapeut, specializat în tratarea dependențelor, Director Științific în cadrul ALIAT pentru Sănătate Mintală și Director Medical al Clinicilor ALIAT din București

COMUNICAT LANSARE CAMPANIE

Am pregatit un articol cu informatii si sfaturi utile de la specialistii Clinicii ALIAT Bucuresti pentru a gestiona mai usor perioada actuala de izolare sociala ca urmare a epidemiei cu coronavirus, parte dintr-o campanie de informare și suport in domenul protejarii sanatatii noastre mintale in acest nou context de viata si de munca.

<>

1. Felul in care gestionam in familii, cupluri, comunitati aceasta pandemie de coronavirus devine cadrul de referinta si tiparul de raspuns viitor pentru copiii nostri in fata evenimentelor ulterioare de acest tip. Fara a fi pesimisti, istoria ne sugereaza ca si ei vor fi confruntati cu astfel de provocari. Intai, trebuie sa fim sinceri cu noi si sa acceptam faptul că parinții sunt “dezbracati” in fata copiilor, in ciuda eforturilor de a promova o anumita imagine, anumite comportamente dorite, ideologii sau credinte. Suntem observati din primul moment in care copilul ajunge acasa de la maternitate (in cazul mamelor chiar cu aproximativ 40 de saptamani inainte) si tot ce facem ca parinti este integrat in constructul mental al copilului. Este mult mai important cum interactionam noi cu mediul inconjurator decat ce îi sfătuim noi. Si in pandemia de coronavirus, lupa lor devine mai mare si mai performanta. Daca urmarim stiri excesiv, daca discutam prea mult despre asta, daca petrecem mai mult timp absorbiti in ecrane, daca mutam supermarketul in camara, daca citim toate teoriile legate de pandemie si incepem sa ne producem propriile teorii nevalidate, daca ne sunam exagerat de des “batranii” sa ne asiguram ca sunt bine, daca renuntam la rutina, etc.etc.etc setam tipul de raspuns viitor la astfel de evenimente. Cum am vrea sa raspunda copiii nostri in astfel de momente? Acum este tipul sa le aratam intr-un mod cat mai responsabil.

2. Relationarea dintre parinti si gestionarea stresului. O metaanaliza a abilitatilor parentale necesare pentru a creste adulti sanatosi ne arata ca doua dintre cele mai importante astfel de aptitudini nu au de fapt nicio legatura cu relatia parinte-copil. Este vorba despre felul in care parintii relationeaza intre ei si de felul in care parintii isi gestioneaza stresul. Cu atat mai mult in acest context este important ca cei mici sa fie martorii unei aliante dintre adulti, sa observe faptul ca adultii se sprijina reciproc, ca isi exprima emotiile unul fata de altul si ca exista un spirit colaborativ in fata acestei provocari. In egala masura, felul in care parintii isi gestioneaza stresul in aceasta perioada este important. Stau mai mult pe telefon? Urmaresc mai multe stiri? Consum mai mult alcool decat de obicei si cu o frecventa mai mare sau chiar de la ore matinale? Fac sau nu fac sport? Gasesc sau nu modalitati de relaxare?

3. O strategie buna de preventie se naste de dimineata. Inca de cand am deschis ochii dimineata este util sa vedem ce stare avem si sa o putem exprima clar in cuvinte (ma simt obosit, ma simt anxios pentru ziua ce va urma, ma simt epuizat, ma simt neputincios, stresat, samd.). Acest exercitiu rapid de doar cateva secunde de constientizare este important, deoarece aceea va fi starea pe care o aducem in ziua respectiva, in acea casa, pe care o vom avea in interactiunea cu membrii familiei, iar intregul flux de informatii si energie va fi astfel predeterminat. Constientizarea acestei stari, urmata de un gand diferit, care muta focusul, cum ar fi “azi imi doresc sa fiu mai atent la un anumit membru al familiei (sotul/sotia sau unul din copii), sa aflu care este experienta lui cu ziua aceasta, cu perioada dificila prin care trecem”, poate modifica dinamica intregii zile.

4. Timpii de ecran – comunicati clar si mentinuti cu consecventa in fata copiilor. Nu doar ca ecranele dau dependenta copiilor, dar ele dau si „sevraj” puternic atunci cand sunt indepartate de parintii exasperati. Este probabil una dintre provocarile cele mai mari ale parintilor – felul in care gestioneaza timpii de ecran si rezistenta pe care trebuie sa o opuna atunci cand copiii isi solicita ”doza” de ecran. Sunt 2 elemente de pus in discutie pentru a gestiona sanatos si sustenabil acest lucru:

• Timpii de ecran, adecvati varstei, sa le fie clari ca durata, atat parintilor cat mai ales, clar comunicati copiilor. Daca parintilor nu le este clar acest aspect, nici copiilor nu le va fi clar. Daca timpii de ecran sunt confuzi/aleatori, va exista intodeauna presiunea de a fi mariti. O metoda utila este utilizarea cronometrelor de timp: copiii isi seteaza singuri timpii prestabiliti, iar la sfarsitul timpului si, cand aud sunetul cronometrului, li se ofera timp sa finalizeze jocul/activitatea si isi inchid singuri dispozitivele. Parintele trebuie sa aiba grija ca acest comportament sa fie intarit, chiar daca la inceput va fi mai greu. Locul de utilizare al ecranului e bine sa fie intr-un loc central al casei, acolo unde parintele poate supraveghea activitatea copilului. Desigur, la adolescenti este o alta discutie.
• Rezistenta parintelui in fata rugamintilor copilului. In cazul in care nu ati rezolvat acest lucru la pasul 1, imaginati-va ca aveti in fata un consumator de droguri care va cere o „doza”. Chiar daca este un exemplu extrem, la nivelul creierului nedezvoltat al copilului lucrurile sunt destul de asemanatoare. Ecranul ofera o experienta foarte intensa creierului unui copil, vorbim de sunete, de culori, de viteza, vorbim de jocuri cu mecanisme complexe si adictive de recompense si eliberari de dopamina care sunt greu de obtinut in afara ecranului. Nu degeaba auzim tot mai frecvent expresia „ma plictisesc” din partea copiilor. Plictiseala este o emotie negativa puternica, iar ecranul este o cale foarte la indemana pentru a evita tolerarea acestei emotii. Dar cum copiilor le este dificil sa tolereze emotiile negative, si parintilor le este dificil de multe ori sa tolereze in fata lor un copil nefericit. In acest caz este utila si macar amanarea timpului de ecran astfel incat copilul sa invete ca poate tolera emotia negativa si sa dezvolte toleranta la frustrare. Daca rugamintile sunt frecvente inseamna ca timpii de ecran nu sunt clari si clar stabiliti. Fericirea este responsabilitatea fiecaruia, inclusiv a copiilor. Nu ii salvati prea des din momentele de plictiseala sau frustrare, si acestea au rolul lor, si este important sa fiti alaturi de copii in acest proces.

Mic ghid privind timpii de ecran, in functie de varsta copilului

• Copii cu vârsta între 0-3 ani

Timp recomandat: Maximum 0-35 minute pe zi.

Fără expunere la media digitală cu 30-60 de minute înainte de culcare.

Zone online: Uitați-vă împreună, ajutați și comentați când copilul joacă un joc pe tabletă sau computer. Faceți din camerele comune centrul activității online a copilului.

Părinți: Luați o decizie activă cu privire la modul în care dumneavoastră, ca familie, doriți ca mijloacele digitale să aibă loc în casa dvs. Atât pentru dumneavoastră ca exemple de urmat, cât și pentru copii. Evitați media digitală (inclusiv televizorul) în timpul meselor, deoarece acestea pot slăbi semnalele organismului privind foamea și sațietatea, și pot elimina focalizarea din comuniunea cu familia.

Evitați utilizarea device-urilor la mese și la masa de infasat. Copilul dobândește aptitudini prețioase atunci când adultul îl ajută pe copil la mese sau la imbracat, de exemplu. Este vorba de vocea, contactul tactil și vizual din partea  mamei sau a tatălui, care trebuie să-l mângâie și să-l calmeze pe copil.

• Copiii cu vârste cuprinse între 4-7 ani

Timp recomandat: Maximum 30-60 minute zilnic.

Somn: Fără expunere la media digitală cu 30-60 de minute înainte de culcare.

Zone online: Fii alături copilul tău în activitățile sale media. Copilul trebuie să fie apropiat de tine și toată activitatea online ar trebui să aibă loc în încăperile comune. Evitați materialele digitale (inclusiv televizorul) în timpul meselor, deoarece acestea pot slăbi semnalele organismului privind foamea și sațietatea, și pot elimina focalizarea din comuniunea cu familia.

Părinți: Luați o decizie activă cu privire la modul în care dumneavoastră, ca familie, doriți ca ecranele să ia loc în casa dvs.

Reguli clare: Toti copii sunt atât de atrași de ecrane și consolele de jocuri, încât, la această vârstă, există o nevoie specială de a avea reguli clare cu privire la ce, unde și când se pot juca cu ele. Regulile calmează copilul, astfel încât el sau ea poate fi, de asemenea, ocupat (ă) cu alte lucruri. În această grupă de vârstă, sunt stabilite bazele pentru obiceiuri digitale bune și înțelegerea mass-media.

• Copii cu vârsta între 5-12 ani

Timp recomandat: Maximum 1-2 ore pe zi

Somn: Fără expunere la media digitală cu 30-60 de minute înainte de culcare.

Zone online: Copilul trebuie să fie aproape de un adult, iar activitatea online ar trebui să fie limitată la camerele comune. Fiți sincer interesați de ceea ce fac și de a participa cât mai mult posibil. Evitați materialele digitale (inclusiv televizorul) în timpul meselor, deoarece acestea pot slăbi semnalele organismului privind foamea și sațietatea și pot elimina focalizarea din comuniunea cu familia.

Părinți: Luați o decizie activă cu privire la modul în care dvs. ca o familie doriți ca „ecranele” să aibă loc în casa dvs. Copiii iubesc să vorbească despre acest subiect, așa că implicații și ascultați-le sugestiile. Discutarea și cooperarea cu părinții altor copii este extrem de importantă pentru acest grup de vârstă. De asemenea, puneți-o pe agenda întâlnirilor cu părinții la școală.

• Tinerii între 13-18 ani

Recomandare de timp: Maximum 3 ore zilnic.

Somn: Fără expunere la media digitală cu 30-60 de minute înainte de culcare.

Zone online: Când copilul are acces la internet și la mijlocele digitale din dormitorul propriu, este important să continuați să discutați cu copilul dvs. despre ceea ce îl interesează pe copil online. Trebuie să fiți în continuare disponibil și curios și să verificați copilul la intervale regulate. Evitați materialele digitale (inclusiv televizorul) în timpul meselor, deoarece acestea pot slăbi semnalele organismului privind foamea și sațietatea și pot elimina focalizarea din comuniunea cu familia.

Părinți: Luați o decizie activă cu privire la modul în care dvs. ca o familie doriți ca mediile digitale să aibă loc în casa dvs. Copiii iubesc să vorbească despre acest subiect, așa că implicați-i și ascultați-le opiniile și sugestiile.

Discuțiile și colaborarea cu părinții altor copii este extrem de importantă pentru această grupă de vârstă. De asemenea, puneți-le pe agenda întâlnirilor cu părinții la școală.

Medii de socializare / Jocuri pe calculator: Mediile sociale și jocurile pe calculator online reprezintă o parte foarte importantă a vieții copiilor și a comunităților sociale din această grupă de vârstă. Din nefericire, folosirea frecventă crește și riscul de a fi expus la diverse neplăceri legate de internet, așa că acum au nevoie de adulți accesibili și curioși.

Sexualitate: Copiii din această grupă de vârstă experimentează în mare măsură sexualitatea și flirtează prin intermediul mijloacelor media digitale. Vorbește cu copilul despre propriile limite și a respectarea limitelor celorlalți – de exemplu, despre riscul de a împărtăși fotografiile lor personale și ale altor persoane cu cercul lor de prieteni sau pe medii de socializare.